Fabricat din melasă (care este obţinuta din zahăr) prin fermentaţie,
glutamatul monosodic este sarea de sodiu a acidului glutamic. Mai poate
fi întâlnit sub denumirile: glutamat de sodiu, monosodium glutamate,
natrium glutaminat, E 621 (conform regulamentelor europene).
Glutamatul se foloseşte cel mai mult în alimentele fabricate
artificial şi în semipreparate gen supe concentrate, sosuri, condimente,
mezeluri, îngheţată, budinci, etc. Rolul lui este de a da impresia
creierului că acel aliment este foarte gustos (o păcăleală). Dar asta nu
este totul...
Glutamatul este interzis în Australia, însă este tolerat în Statele
Unite. Majoritatea persoanelor sunt sensibile la glutamat invocând
simptome ca greaţă, dureri de cap, ameţeli, palpitaţii, slăbiciune şi
oboseală. Toate acestea sunt cunoscute sub denumirea generică de
"simptomul mâncării chinezeşti".
Glutamatul se întâlneşte şi în alimente naturale. Cele mai mari
concentraţii de glutamat se găsesc în drojdie, ciuperci, roşii,
brânzeturi şi extracte vegetale. De aceea, unele semipreparate pot
conţine valori periculos de mari de glutamat fără a fi "aditivate" cu E
621. Dacă un produs alimentar are ca ingrediente "proteină vegetală
hidrolizată" (care conţine până la 30% glutamat), "proteină din plante
hidrolizată", "arome naturale", "aromatizanţi", sau "extract Kombu"
atunci glutamatul este prezent în acel aliment în cantităţi suficient de
mari pentru a ne atrage atenţia.
Glutamatul este un drog
Glutamatul monosodic (E 621) este un drog şi un neurotrans- miţător.
El este întâlnit în mod natural în corpul uman şi este responsabil,
alături de alţi nerotransmiţători (ca acidul aspartic), de funcţionarea
corectă a sistemului nervos. De aceea, pentru o funcţionare corectă a
creierului şi a organelor interne, este absolut necesar să existe un
nivel echilibrat al concentratiei acestora în corp.
Toate organele interne din corpul nostru conţin receptori ai
glutamatului, adică reacţionează specific la prezenţa glutamatului.
Suprastimularea acestor receptori (în creier sau în alte organe) duce la
numeroase dezechilibre interne şi la probleme de sănătate care copiaza
simptomele altor boli (fibromialgie sau aritmie cardiacă, de exemplu),
dar continuă să fie greşit diagnosticate de medici (uneori chiar mai
mulţi ani) care prescriu adesea medicamente scumpe şi cu o mulţime de
efecte secundare periculoase. Nefericitul "gurmand" va constata că are o
viaţă mizeră şi că sănătatea lui dă semne de deteriorare galopante.
Glutamatul "arde" neuronii
Folosirea sa pe scară largă în industria alimentară a aprins mari
discuţii în rândul medicilor pentru că glutamatul suprastimulează
activitatea celulei nervoase (neuronul). Glutamatul nu este nici necesar
şi nici lipsit de pericole. Glutamatul păcăleşte creierul şi te face să
crezi că mancarea are un gust excelent, iar producătorii folosesc
astfel ingrediente de proastă calitate în componenţa produsului care,
deşi este mediocru (calitativ), va avea astfel un gust "de vârf". Pe
seama sănătăţii consumatorului se obţin profituri uriaşe folosindu-se
ingrediente de proastă calitate cu o valoare nutritivă aproape nulă.
Intoleranţa la glutamat nu este o reacţie alergică ci răspunsul
disperat al organismului uman la suprastimularea cauzată de acest drog.
Chiar dacă există unele categorii de persoane care nu suferă de reacţii
explozive consumând glutamat, expunerea pe termen lung la acest drog
distruge neuronii.
Multe alimente, ca soia şi roşiile, conţin nivele ridicate de
glutamat natural. Forma artificială (glutamatul monosodic) este o
substanţă chimică pură care se foloseşte în cantităţi uriaşe în foarte
multe restaurante şi magazine "fast-food". Unele dintre acestea afişează
"fără MSG adăugat", dar ingredientele folosite pentru prepararea
diverselor produse pot conţine glutamat.
Surse ascunse
Deşi glutamatul monosodic (E 621) este afişat pe produs (aşa cer
regulamentele), mulţi producători de alimente sunt conştienţi de faptul
că la ora actuală oamenii privesc cu suspiciune un produs care conţine
glutamat monosodic (E 621) şi caută să folosească alte căi legale pentru
a introduce această substanţă în produsele lor. Cel mai des întâlnit
ingredient care conţine glutamat monosodic "la greu" este carrageenan.
Conform legilor în vigoare, nu este obligatorie afişarea pe produs a
conţinutului de glutamat din carrageenan.
Iată mai jos o listă cu surse ascunse de glutamat. Elementele listei
sunt în ordinea descrescătoare a cantităţii de glutamat conţinute.
|
Cele mai bogate surse de glutamat sunt: 1. drojdie autolizată 2. caseinat de calciu 3. gelatină 4. proteine hidrolizate 5. caseinat de sodiu 6. extract de drojdie |
Alte surse de glutamat: 7. proteine texturate 8. carrageenan 9. gumă vegetală 10. condimente 11. arome 12. arome naturale 13. aromă de carne de pui 14. aromă de carne de vită 15. aromă de carne de porc 16. aromă de fum 17. bulion 18. concentrat de roşii 19. supă de carne 20. malţ din orz 21. extract de malţ 22. aromă de malţ 23. proteine din lapte 24. izolat proteic din lapte 25. concentrat proteic din lapte 26. proteine din soia 27. izolat proteic din soia 28. concentrat proteic din soia 29. sos de soia 30. extract de soia |
Deşi lista este lungă, nu poate fi completă pentru că producătorii găsesc întotdeauna noi denumiri în spatele cărora se ascund. Este de asemenea important de menţionat că glutamatul monosodic se poate găsi în vaccinuri (chiar şi cele anti-gripale), perfuzii intravenoase (cu maltodextrină) şi în suplimente cu vitamine. Glutamatul monosodic este folosit în toate suplimentele vitaminice sau minerale încapsulate sub formă gelatinoasă.
Glutamatul duce la pierderi de memorie
Dr. Russell Blaylock explică în cartea sa "Excitotoxinele, gustul
care ucide" de ce glutamatul şi aspartamul sunt periculoase.
Excito-toxinele sunt substante chimice care supra-stimulează celulele
nervoase, "arzându-le". Simptomul cel mai des întâlnit în acest caz este
pierderea temporară a memoriei. Substanţele cele mai periculoase sunt
aspartamul (Equal / Nutrasweet) care conţine acidul aspartic şi
fenilalanina, glutamatul monosodic care are 30 de denumiri alternative
şi se foloseşte în cantităţi uriaşe în majoritatea produselor alimentare
prelucrate. "Cu cât are un gust mai bun, cu atât conţine mai mult
glutamat" spunea cineva.
Câteva dintre simptomele comune întâlnite atât la aspartam cât şi la glutamat:
|
Cardiace: 1. Aritmie 2. Fibrilaţie arterială 3. Tahicardie (palpitaţii) 4. Încetinirea inimii 5. Angină pectorală 6. Creşterea tensiunii 7. Scăderea tensiunii |
Gastrointestinale: 1. Diaree 2. Greaţă / vomă 3. Crampe stomacale 4. Colon iritat 5. Hemoroizi 6. Sângerări rectale |
Musculare: 1. Înţepături 2. Dureri simultane 3. Slăbire |
Respiratorii: 1. Astm 2. Respiraţie insuficientă 3. Dureri în piept 4. Iritarea nasului |
|
Neurologice: 1. Depresie 2. Hiperactivitate 3. Reacţii de furie 4. Migrene 5. Ameţeală 6. Dezechilibru 7. Dezorientare 8. Confuzie mentală 9. Anxietate 10. Atacuri de panică 11. Modificări de comportament 12. Probleme de comportament 13. Atenţie deficitară 14. Letargie 15. Somnolenţă 16. Insomnie 17. Paralizie 18. Sciatică 19. Vorbire inconsistentă 20. Frisoane 21. Pirderi de memorie |
Uro-genitale: 1. Dureri de prostată 2. Dureri vaginale 3. Urinare frecventă 4. Urinare nocturnă |
Vizuale: 1. Vedere înceţoşată 2. Focalizare greoaie 3. Presiune în jurul ochilor |
Piele: 1. Crăpături 2. Mâncărimi 3. Leziuni bucale 4. Paralizie parţială 5. Uscarea gurii 6. Înţepenirea feţei 7. Înţepenirea limbii 8. Cearcăne sub ochi |
Atenţie: consumul de glutamat asociat cu aspartam
amplifică de câteva ori problemele de mai sus, la fel ca atunci când se
consumă băuturi alcoolice amestecat.
Dacă aţi experimentat simptome ca fibromialgie, sindromul oboselii
cronice, probleme de comportament, hiperactivitate, pierderea temporară a
memoriei, migrene atunci este cazul să renunţaţi la glutamat şi
aspartam. Medicii adesea sunt induşi în eroare de toate aceste simptome
şi prescriu un tratament necorespunzător (dar puternic şi scump) care
face mai mult rău decât bine pentru că foarte multe produse farmaceutice
conţin glutamat şi aspartam.
